În ultimul deceniu, No Logo a devenit un fenomen internațional și un manifest cultural pentru criticii capitalismului neîngrădit din întreaga lume. În timp ce America se confruntă cu o a doua depresie economică, analiza lui Klein asupra lumii corporative și a mărcilor este la fel de actuală și puternică ca întotdeauna. Analiză culturală, manifest politic, memorii și expoziții jurnalistice, No Logo este prima carte care pune noua rezistență într-o perspectivă istorică pop și clară economic. Naomi Klein spune o poveste de rebeliune și autodeterminare în fața noii noastre lumi a mărcilor comerciale. No logo folosește cunoștințele jurnalistice și mărturii personale pentru a detalia practicile insidioase și efectele de anvergură ale marketingului corporativ – și potențialul puternic al unei secte activiste în creștere, care cu siguranță va schimba cursul secolului 21. Aceasta este o lucrare de critică culturală enervantă, inspiratoare și cu totul de pionierat, care investighează banii, marketingul și mișcarea anti-corporatistă. Pe măsură ce corporațiile globale concurează pentru inimile și portofelele consumatorilor care nu numai că își cumpără produsele, dar le fac reclamă de bunăvoie din cap până în picioare, o nouă generație a început să lupte cu consumerismul cu propriile sale arme. În acest studiu provocator, aflăm cum săritura Nike s-a schimbat de la un simbol atletic, într-o metaforă pentru munca fără oprire, cum adolescenții lucrători de la McDonald’s își riscă locurile de muncă pentru a se alătura sindicaliștilor Teamsters și cum anti- culturaliștii folosesc spray-ul graffiti, puterea computerelor. și jocul de cuvinte anti-propagandist pentru a submina sloganurile și semnificațiile reclamelor publicitare. (Naomi Klein, No Logo, Publisher: Knopf Canada, 2009)
”Titlul No Logo nu este menit să fie citit literal ca un slogan (de genul No More Logos!), sau un logo post-logo (există deja o linie de îmbrăcăminte No Logo, sau așa mi s-a spus). Mai degrabă, este o încercare de a capta o atitudine anti-corporatistă pe care o văd în curs de dezvoltare printre mulți activiști tineri. Această carte se bazează pe o ipoteză simplă: că, pe măsură ce mai mulți oameni descoperă secretele mărcilor rețelei globale de logo-uri, indignarea lor va alimenta următoarea mare mișcare politică, un mare val de opoziție care vizează direct corporațiile transnaționale, în special pe cele cu un nivel foarte ridicat de recunoașterea nume-marcă.”
”Creșterea astronomică a bogăției și influenței culturale a corporațiilor multinaționale în ultimii cincisprezece ani poate fi urmărită, fără îndoială, de la o singură idee, aparent inofensivă, dezvoltată de teoreticienii managementului la mijlocul anilor 1980 aceea că: corporațiile de succes trebuie să producă în primul rând mărci și nu neapărat produse.”
”Există, de fapt, o nouă linie în teoria marketingului care susține că, chiar și cele mai modeste resurse naturale, abia procesate, pot dezvolta identități de marcă, făcând astfel loc unor majorări mari, unor prețuri premium. Într-un eseu intitulat corespunzător „Cum să promovăm nisipul”, directorii de publicitate Sam I. Hill, Jack McGrath și Sandeep Dayal fac echipă pentru a spune lumii corporative că, cu un plan de marketing corect, nimeni nu trebuie să rămână blocat în afacerea cu lucruri sale. „Pe baza unor cercetări ample, am susține că într-adevăr puteți face o marcă nu numai dintr-un anumit tip de nisip, ci și din grâu, carne de vită, cărămidă, metale, beton, substanțe chimice, tărâțe de porumb și o varietate nesfârșită de mărfuri considerate în mod tradițional imune la acest proces.”
”De când crocodilul a devenit simbolul Lacoste, ne-am gândit că ar putea fi interesați să ne sponsorizeze crocodilii.”
— Silvino Gomes, director comercial al Grădinii Zoologice din Lisabona, în programul de sponsorizare corporativă creativă al instituției, martie 1998
”Piața pentru tineret și marketingul Cool, este groaznic de spus; de foarte multe ori cele mai interesante ținute sunt purtate de cei mai săraci oameni.”— Designer Christian Lacroix în Vogue, aprilie 1994
”Lumea se întinde în fața noastră nu ca o tablă de posibilități, ci ca un labirint de șanțuri uzate, precum canelurile făcute de insecte în lemnul de esență tare. Ieșiți din șanțul drept și îngust al carierei și al materialismului și ajungeți pe altul – cel pentru oamenii care ies din canelura principală. Și acea canelură a fost deja uzată într-adevăr (unele din caneluri sunt făcute de propriii noștri părinți). ”
”După aproape un deceniu de frenezie în branding, vânătoarea de cool a devenit o contradicție internă: vânătorii trebuie să rarefieze „microculturile” tinerilor, susținând că doar vânătorii de noutăți cu normă întreagă au know-how să dezgroape noutăți – sau altfel de ce să angajeze vânători cool ? Sputnik își avertizează clienții că dacă trendul cool este „vizibil în cartierul tău sau înghesuit în cel mai apropiat mall al tău, învățarea s-a terminat. E prea târziu…. Trebuie să stai jos pe stradă, să fii în tranșee în fiecare zi. ” Și totuși acest lucru este dovedit a fi fals; așa-numitele mode de stradă – multe dintre ele plantate de maeștri de brand precum Nike și Hilfiger încă din prima zi – ajung în industria de revistelor și posturilor video lucioase pentru tineret. Și dacă există un lucru pe care aproape fiecare tânăr îl știe acum, este că stilul de stradă și cultura pentru tineret sunt mărfuri care pot fi comercializate la infinit.”
”Un sistem democratic de educație… este una dintre cele mai sigure modalități pentru a crea și extinde foarte mult piețele pentru bunuri de toate felurile și în special pentru acele bunuri în care moda poate juca un rol.”
– James Rorly, Our Master’s Voice. 1934
și după multe altele de acest fel, autoare concluzionează:
”Când această rezistență (n.t. contra capitalismului sălbatic) a început să prindă contur la mijlocul anilor 90, părea să fie o adunare de protecționiști care se adună din necesitate pentru a lupta cu totul și cu orice este global. Dar, pe măsură ce s-au format conexiuni între liniile naționale, a existat o agendă diferită, una care îmbrățișează globalizarea, dar încearcă să o smulgă din strânsoarea multinaționalelor. Acționarii etici, cei care bruiază cultura (n.t. cam greu de introdus termenul), cei din stradă, organizatorii McUnion, hacktiviștii pentru drepturile omului, luptătorii cu logo-ul școlii și supraveghetorii corporativi pe internet se află în stadiile incipiente ale cererii unei alternative centrate pe cetățen la dominația internațională a mărcilor. Acea pretenție a lor, uneori șoptită în unele zone ale lumii de frica unui rău, este de a construi o rezistență – atât high-tech, dar și de bază, atât concentrată, cât și fragmentată – care să fie la fel de globală și la fel de capabilă de acțiune coordonată, precum corporațiile multinaționale pe care încearcă să le submineze.”
n.t. Da. Atâta timp cât ”capitalismul sălbatic” prin mărcile sale, dincolo de produsul pe care îl surclasează, atentează la cultura în care locuim, la intimitatea noastră și o face inutilă, ea atentează la chiar viața noastră, care este în fond un produs cultural. Cum oricine este pus în pericol se poate apăra prin toate mijloacele și am văzut că pericolul este unul insidios, unul ce ține de fundarea intelectuală a mentalului nostru, ca cel mai important bun pe care îl deținem, ne putem apăra chiar cu prețul distrugerii atacatorului. Lupta va fi una culturală, o revoluție culturală și nu una în vechiul stil cinezesc a lui Mao. Lupta va fi grea dar trebuie să o purtăm, altfel lumea noastră riscă să dispară!
_________________________________________________________________________________
(Aici evoluția este una să o numim normală, spre influența corporației asupra mentalului consumatorilor, pentru a-i determina să ”venereze” produsul. Pentru mintea consumatorilor ”produsul” nu poate fi consumat a atare, ”marca” însă da. Marca ține de o lume a valorilor, de o lume în care își face loc o nouă valoare ce va ghida intenția de valorizare. Produsul a devenit tot mai puțin important și ca durată de viață. El este menit să fie utilizat în perioada de garanție nu după aceea. El trebuie schimbat interal și nu reparat, iar acest tip de produs este singurul care va ridica venitul companiei.)
August 10, 2024
Descoperă mai multe la taralupeste.xyz
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.