Conspirația mediocrilor – partea 1

sau Manualul utilizatorului pentru un viitor mai fericit – proiect așezat câte puțin în lucrare

În cartea, aflată acum puțin câte puțin în lucru, discut mai cu seamă de chestiuni ce țin de o comunitate largă. Observ că în fantasmagoria cotidiană antropomorfizată, superfluul este punct de întâlnire. În locul cărămizilor lumii, în locul cuvântului a rămas numai rostirea sa.  Recompensele sunt impurități obiectuale, rezultat al unei josnice reciprocități. Administrarea comunității se poate fundamenta  numai pe arhivări ale unei agenţii epistemice.

Cartea este pentru cei dintre noi care se pregătesc să plece pe lungul drum cu unic sens parcurs în clipa regăsirii

Și un mic motto: 

”Dar, fiindcă eşti căldicel, nici rece, nici în clocot, am să te vărs din gura Mea.” 

Apocalipsa 3;16.

DECLINAREA IRESPONSABILITĂȚII. Acest manual al utilizatorului pentru un viitor mai fericit servește ca orientări generale pentru oricine înțelege ce citește și ține cont de faptul că aici nu veți găsi planuri sau idei de de afaceri. El nu are nicio forță juridică și nu obligă în niciun fel autorul sau cititorul. Cititorul sau oricine altcineva aude de la un cititor original, trebuie să fie conștient că recomandările sau sugestiile de pe aici sunt modalități în care fiecare înțelege textul în funcție de puterea sa și nu reprezintă sfaturi sau sarcini directe. Singura bază autentică pentru determinarea înțelesurilor o reprezintă ceea ce s-ar chema conștiința celui care citește sau este informat pe orice altă cale de conținutul de mai jos.

*

Orația lui Pericle, un politician atenian eminent, ținută cu ocazia funeraliilor din 431 î.e.n., a fost un faimos discurs preluat de Tucidide, în lucrarea sa \” Istoria războiului peloponesiac”. Discursul a fost ținut la sfârșitul primului an al războiului, ca parte a importantelor manifestări publice ce aveau loc cu ocazia înmormântării războinicilor căzuți pe câmpul de luptă. Acesta a menționat că Atena era numită democrație, deoarece administrația ei stătea  în mâinile celor mulți și nu a celor puțini, iar atunci când un cetățean se distingea, el este preferat pentru serviciul public, nu ca un privilegiu, ci ca răsplată a meritului său. Deci în vechime, cei care se distingeau prin aceea că aveau merite pentru cetate, erau chemați a  se ocupa de administrația acesteia, ca răsplată și nu ca privilegiu, dar acum toate acestea par a fi cumva pe dos și chestiunea merită aprofundată. 

Așadar, am căutat în ultima vreme și recunosc că o fac cu o mai mică intensitate de ceva timp, deși nu am nici o abilitate specială pentru această întreprindere, care este principalul motor al lumii ăsteia și ce ne-a făcut să fim ceea ce suntem astăzi, schimbați față de vremea lui Pericle. Am căutat motivul pentru care lumea are forma sa actuală, sau altfel spus, care este forța principală din spatele tuturor lucrurilor, dacă este de găsit vreuna și nu sunt toate rodul unor întâmplări oarecare forțate să îmbrace o anumită formă. Ca indiciu, această forță, nu este istoria, care este o înșiruire de opinii ale celor care au rămas cu  puterea să le exprime în urma unui minunat conflict între tauri, deși și istoria în mod cu totul nedrept, este acuzată că ne-a condus la starea în care suntem acum.

Ideea revelatoare mi-a venit subit, într-o noapte oarecare de toamnă și tot atunci s-a născut schița unei lucrări despre mediocritate, puterea insurmontabilă, ascunsă și insidioasă a acesteia, ce colcăie prin venele tuturor. Am încercat să înțeleg ce presupune apartenența la această supracastă a mediocrității și de ce deciziile importante care ne privesc, se fac mai cu seamă pe ascuns. Va fi necesar să deslușim înțelesul termenului și motivul pentru care mediocrul este ființa umană cea mai comună și deci majoritar absolută, dar este și starea noastră obișnuită dată de apartenența lumii acesteia. Vreau să descopăr mai ales de ce ei simt nevoia să se adune în fel de fel de organisme și organizații, scopul aderării la acestea, beneficiile materiale ale calității de membru și conștiința apartenenței la grup, ori chiar semnele lor de recunoaștere. Voi desluși de ce sunt de îndată acceptați de ceilalți, modificându-și forma după cel din fața sa fiindcă nu are una proprie pe care să o urmeze cu preponderență. Voi încerca apoi a desluși de ce adesea ajung la cârmuirea societății, dar nu ar mai trebui să fie tocmai așa și de ce principala lor activitate este aceea de a formula și impune reguli pentru ceilalți, făcând prin aceasta lumea de nelocuit. Mai încerc să înțeleg și marea ciudățenie a organizațiilor făcute de mediocri și anume aceea că acestea exclud, de plano, orice este nou și pare a fi mai bun decât ceea ce este până acum, pentru a evita cu orice preț afectarea organigramei instituției și păstrarea culcușului călduț împreună cu fișa postului în care scrie exact CV-ul tău, în dreptul calităților necesare ocupării funcției.  

Eu sunt convins că în cărticică, vom descoperi împreună de ce sistemele de câștig multiplu garantat sunt create de și pentru mediocrii și de ce societatea în care trăim, nu este una de consum, așa cum este numită, ci în fapt una care ne consumă vrăjindu-ne că asta ne este soarta, să fim simpli consumatorii. Trebuie să descoperim de ce mediocrii se adună în numărul majorității absolute în orice adunare și au pervertit cele mai nobile sentimente, pe care le-au împăiat și pus în vitrine de partid. Căutăm la final a găsi o soluție la această stare de lucruri, deși se pare că atunci vom fi deja convinși că soluția nu este pe lumea asta, ci în cealaltă, într-o lume a intelectului. 

Dacă toate cele de mai sus se leagă, se justifică ca ele să fie  cuprinse într-o cărticică, una care să ofere și instrucțiuni practice despre cum să faci sau cum să folosești ceva, ori să te abții de la acestea. Să fie cuprinse într-un manual, ca îndrumar general  despre un mod util în care îți poți petrece fericit restul vieții.  

Voi face totuși un avertisment important de la bun început! Puteți merge mai departe și parcurge cu folos aceste pagini, numai dacă vă faceți vouă înșivă o promisiune asupra unei chestiuni de bază, fără de care această lucrare nu poate fi parcursă în tot sau în parte. Mă rog, dacă nu cădem de acord asupra acestui lucru,  cartea poate fi eventual citită, ca parcurgere a unui șir de caractere rânduite după reguli morfologice și sintactice, dar niciodată înțeleasă ca având vreo funcție, cât de mică ar fi aceasta. Chestiunea asta de bază pe care o propun și trebuie ca tu, cititorule, să fii de acord cu ea fără nici o altă condiție, este aceea că toate cele care le veți găsi aici, sunt strict secrete și așa trebuie să rămână. Mai mult decât atât, un secret mai special, căci un secret ordinar este o informație care este cunoscută doar de o persoană și câteva altele și care nu trebuie spusă altora, celor mulți în public. Aici secretul va fi cunoscut numai de tine și de nici o altă persoană. Va fi cunoscut numai de cel care parcurge textul și depune un efort în a- înțelege. Prin urmare, nu trebui să vă consultați cu alții asupra celor ce le veți găsi pe aici, ci să le păstrați în locul cel mai bine ascuns din mintea voastră. Faceți asta, chiar dacă veți fi surprinși de alții  citind cartea, ori numai luând-o în mâini, sau o veți lăsa cu un semn de citire la pagina la care ați ajuns pe masa din sufragerie, în văzul familiei. 

va urma…